Table of Contents

Când adversarii devin aliați
În politica locală, ideologiile se pot topi peste noapte. Se întâmplă atunci când miza nu mai este doctrina, ci controlul. Într-o mișcare care ar fi părut imposibilă acum câteva luni, PSD, AUR și USR au ajuns să voteze la unison împotriva PNL.
Nu pe o temă socială. Nu pe educație. Nu pe sănătate.
Ci pe urbanism, putere administrativă și acces la decizie.
O alianță care nu se explică ideologic
PSD și AUR se declară adversari ireconciliabili. USR se prezintă drept alternativa „curată” la vechile partide. Și totuși, într-un consiliu local, cele trei sigle ajung pe același rând.
De ce?
Pentru că votul nu a fost despre stânga sau dreapta. A fost despre:
- schimbarea raportului de forțe în administrație,
- controlul comisiilor-cheie,
- influența asupra PUZ-ului și PUG-ului,
- izolarea politică a primarului PNL.
Ținta: PNL și primarul
PNL devine inamicul comun nu pentru ce face, ci pentru ce refuză să facă.
Refuză:
- aprobări rapide pentru proiecte imobiliare controversate,
- drumuri publice construite gratuit în interes privat,
- modificări de urbanism făcute pe repede înainte.
În acel moment, diferențele dintre PSD, AUR și USR se estompează. Apare frontul comun.
Cum se construiește o majoritate „împotriva”
Mecanismul este vechi:
- Se identifică un obstacol (PNL / primarul).
- Se construiește o narațiune publică: „blocaj”, „cartel”, „lipsă de transparență”.
- Se votează disciplinat, indiferent de siglă.
Nu contează cine a spus ieri că nu va vota niciodată cu AUR sau PSD. Contează cine ridică mâna azi.
Urbanismul, adevărata miză
Când PSD, AUR și USR votează la fel, nu o fac pentru principii abstracte. O fac pentru beton:
- regim de înălțime,
- schimbări de destinație,
- intrări în legalitate,
- derogări.
Urbanismul nu țipă. Dar produce bani.
Tăcerea care spune tot
Nimeni nu explică public această alianță. Nu există comunicat comun. Nu există justificare doctrinară.
Există doar votul.
Și tăcerea de după.
Concluzie
„Progresiștii” și „extremiștii” nu s-au apropiat ideologic. S-au întâlnit pe interes.
Iar când interesul devine suficient de mare, diferențele de discurs dispar.
În politică, miracolele nu țin de credință. Țin de putere.
Iar minunea zilei este aceasta: PSD, AUR și USR – uniți nu pentru cetățeni, ci împotriva unui adversar comun.
Întrebarea care persistă nu este cum s-au unit, ci de ce.
