Table of Contents
În Sinaia, administrația locală trăiește una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani.
Primarul încearcă să repornească proiectele, să readucă ordinea și să reconstruiască o instituție șicanată ani la rând. Numai că, potrivit mai multor surse din interiorul instituțiilor, nu este lăsat.
Un val de plângeri — multe dintre ele apărute exact în momente-cheie — ar proveni, spun oamenii, din zona grupării apropiate de Georgini, Miloș și Nenciu, personaje care au ajuns să fie descrise de funcționari drept o „caracatiță” cu tentacule în mai multe structuri publice.
Acesta nu este un termen jurnalistic; e limbajul oamenilor din instituții, care vorbesc de presiuni, telefoane, avertismente mascate și încercări de intimidare.
Plângeri în cascadă. Mecanismul blocajului
În timp ce proiectele primăriei sunt în lucru, aproape fiecare departament s-a trezit în ultimele luni cu câte o sesizare, o reclamație sau o solicitare de verificare.
Un funcționar spune sub anonimat:
„Nu e control, e o strategie. Scopul nu e să găsească ceva, ci să ne obosească și să blocheze primarul.”
Alții povestesc că oamenii din administrație au primit „mesaje” directe sau indirecte, unele transmise pe canale informale, menite să creeze teamă și conformare. Nu știm ce este adevăr integral și ce este exagerare, dar faptul că frica a devenit subiect de discuție e în sine o problemă.
Când politica devine presiune administrativă
În acest joc, numele lui Nenciu apare recurent.
Nu pentru funcții oficiale — ci pentru influența despre care se vorbește pe la colțuri, o influență exercitată pe lângă oameni din instituții, din partide și din mediul privat.
Ceea ce justifică termenul folosit de angajați: „caracatiță”.
Un organism care nu acționează ca partid, nu ca instituție, ci ca un sistem paralel de presiune, cu canale diverse și scop politic clar: slăbirea primarului.
Pentru că un primar ocupat cu plângeri e un primar vulnerabil.
Iar un primar vulnerabil e un primar ușor de atacat în an electoral sau pre-electoral.
Un oraș care vede tot și începe să vorbească
În Sinaia, politica nu se mai discută la televizor, ci în supermarket, în taxi, în parc și în fața blocului. Oamenii știu și văd:
– că primăria încearcă să reia proiectele,
– că presiunile cresc,
– că denunțurile se înmulțesc,
– că tensiunea se simte în instituții.
Este greu să spui dacă asistăm la o luptă pentru corectitudine sau la o tentativă coordonată de sabotaj.
Dar ceea ce este sigur e că ritmul administrației este afectat, iar cetățenii simt acest lucru.
Iar când administrația este paralizată, câștigă doar cei care își doresc haosul.
Concluzie: Un primar care încearcă să lucreze și un sistem care pare să nu-l lase
Sinaia trăiește un moment în care presiunea politică, administrativă și personală se amestecă într-un mod periculos.
Primarul încearcă să repare, să reconstruiască, să aducă orașul la normalitate.
Dar în același timp, povestesc oamenii, o serie de grupuri și personaje din zona Georgini–Miloș–Nenciu ar folosi plângerile, presiunea și frica drept instrumente de control.
Nu e prima oară când România vede astfel de tactici.
Dar este una dintre dățile când ele se văd cel mai clar.
